Compostarea – procedeu de bioremediere a solului

Compostarea – procedeu de bioremediere a solului

15 ianuarie 2008

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Factorii care influenteaza formarea unui compost bun sunt:

• Apa – lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si astfel procesul de descompunere. Prea multa apa face ca microorganismele sa nu primeasca destul aer .
• Aerul -aerisirea insuficienta provoaca inmultirea microorganismelor care prefera locurile umede iar odata cu ele apar si mirosurile neplacute.
• Caldura – activitate de descompunere pe care o realizeaza microorganismele este maxima atunci cand langa aerul si apa suficienta, compostul are o temperature optima pentru procesele de descompunere. Ideal ar fi ca compostul sa aiba 40-60 grade C, deoarece astfel devine posibila compostarea naturala si curatarea de germeni nedoriti.
• Substartele nutritive – cu cat resturile pe care le adunam sunt mai variate, cu atat compostul va fi la sfarsit mai valoros.
• Gradul de maruntire al deseurilor – pentru o descompunere rapida a materialului de compost, edte important ca toate componentele organice de substanta mai tare sa fie maruntite.

Pentru a obtine un compost de calitate si intr-un timp relativ scurt, se recomanda construirea gramezii de compost din mai multe straturi alternative de materiale organice si minerale diferite, conform urmatorului procedeu:
1. Se asterne un strat afanat de material nemaruntit de 15-20 cm. Sunt recomandabile aici taieturile de crengi si gard viu, paie, cozi de flori, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de vita de vie. Pentru a face legatura cu celelalte straturi si a mentine atmosfera favorabila fermentarii, acest strat se stropeste cu apa. Prin acest strat se poate realize drenajul compostului; apa care este in plus se va putea scurge si totodata se asigura aerisirea.

2. Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime si este format din materiale organice usor degradabile: tulpini si frunze verzi de plante cultivate si de buruieni, frunze, resturi vegetale de la bucatarie. Apoi se puneun rand de pamant pe care vine inca un strat de frunzis, iarba uscata, resturi de bucatarie si gunoi de la animale. Depunerea se continua in acelasi mod pana la o inaltime de 1.5 m. Partea de sus a gramezii nu se termina cu varf ci cu o suprafata. Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamana si se incheie cu acoperirea gramezii cu frunze, paie, materiale textile, saci de iuta, folie de plastic etc. Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasuprasi un strat de pamant negru de gradina.

Astfel compostul se coace mai repede. Gramada de compost trebuie asezata pe suprafata solului si niciodata sapata in pamant, deoarece astfel riscam ca materialele folosite sa se putrezeasca in lipsa de aer. Sa cautam un loc ferit de vant, curenti de aer si umbros. Inca de la amenajarea gramezii, materialul trebuie udat din cand in cand, pentru ca sa nu se usuce prea tare. Compostul se coace dupa o desfacere in circa 4-6 luni in lunile de var, si in 6-9 luni in lunile de iarna. In timpul iernii este interzisa desfacerea compostului, pentru a se evita racirea lui. Insa in lunile de vara este indicatat desfacerea gramezii dupa 3 luni si reamestecarea. Puteti sa pregatiti una langa alta doua lazi pentru compost. Intr-una sa depozitati deseurile iar atunci cand o desfaceti puteti s-o treceti in celalalt compartiment, amestecand resturile, care dupa trei luni ar trebui sa fie aproape descompuse. Ca sa obtinem compost cu cantitatea necesara/optima de humus si ca substantele organice sa nu fie supraexploatate trebuie folosite in maxim 1 an de la terminarea coacerii.

Fazele procesului de compostare:
S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:
• faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi ntre 25 si 400C;

• faza 2, stadiul termofil n care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperaturade 50-600C, descompunnd celuloza, lignina si alte materiale rezistente; limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicatacel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;

• faza 3, l constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeazasi se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat n humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la 30 la nceputul procesului de compostare la 15 n compostul matur. n timpul compostarii active, descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon, metan si alte produse de fermentatie care creeazamirosuri neplacute, pH redus n gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor.

Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada, caracteristicile materialelor supuse compostarii, pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie, remaniere ori aerare fortata) n gramada de compostare tot ramn unele pungi mai mici ori mai mari n care procesul se desfasoara n conditii anaerobe. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune n momentul n care ele ajung n conditii aerobe n gramada de compostare. La conditii de pH n jur de 4,5 sau mai mici, microorganismele aerobe mor, se corodeaza echipamentele de lucru si apar mirosuri. pH-ul cobort si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen.

O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului n gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si ncepe procesul de anaerobioza. Daca se ntrerupe fluxul de aer n gramada chiar si numai 2 minute atunci cnd activitatea microbiana este ridicata n gramada pot sa apara procese anaerobe. n conditii anaerobe, apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid, care coboara pH-ul gramezii. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>